Ventusky mi se pare cea mai tare aplicație pentru urmărit nu doar vremea, ci și felul în care funcționează clima. Mi se pare fascinant cum se mișcă vântul peste orice granițe, cum vine căldura din Sahara ca vâlvătaia dintr-un cuptor deschis și cum rezistă munții la caniculă ca niște cărări printre flăcări. Alpii își cedează ghețarii unul câte unul, însă vor mai rămâne o zonă bună de fugă din calea zăpușelii. Nu e de mirare că sunt tot mai pline stațiunile de munte și vara.
Spre munți mă uit mai ales acum, când scriu acest episod din Update You. Plănuisem deja ca o parte din vacanța de vară să o facem cu ruscacul în spinare pe cărări de munte. Mi-e teamă însă că va fi aglomerat sus, pentru că nu pot fi eu singurul speriat de 40-42 de grade la umbră, în oraș. Pentru mine, ca european, canicula asta e un deranj care se tratează ușor cu ascunsul în casă la aer condiționat sau fuga la munte, la țară, la părinți, bunici, cabane și tot felul de cazări cu panseluțe, margarete și steluțe.
Nu povestesc prea des despre călătorii. Îți voi spune însă că încep articolul dintr-o insulă grecească unde a bătut vântul puternic tot timpul, soarele a ars toată ziua, iar prognoza pe următoarea săptămână e deja de speriat. Practic, stau afară doar vreo două-trei ore pe zi. Am decis că nu plecăm în vacanță ca să stăm mai mult înăuntru decât afară. De aceea voi pleca mai curând spre casă, cu opriri pe lângă muntele Olimp, apoi Sofia (sunt invidios pe munții din capitala bulgarilor) și, în final, acasă la răcoarea centralei geotermice cu pompă de căldură. Toate popasurile sunt așadar, în zone cu temperaturi suportabile. Nu pot dormi cu aer condiționat iar canicula mă stoarce. Încă nu m-am adaptat la asta nici după 20 de ani în București. Adevărul e că nici bucureștenii nu cred că se așteptau să trăiască în coduri roșii din iunie până în octombrie. Canicula se declara acum 20 de ani de pe la 30 de grade. Mai țineți minte ITU? Mai stă cineva să îl verifice?
Ce fac eu acum, cu mașina mea cu aer condiționat este o refugiere… de lux să-i spunem. Ca orice european cu niște posibilități, am de unde alege. Noi, românii și ceilalți europeni, suntem printre cei norocoși, la acest capitol. Trăim într-o zonă temperată unde canicula și seceta sau gerul și viscolul sunt temporare. Au vârfuri mai severe, dar nu sunt continue. Fă însă zoom-out pe Ventusky și vei înțelege apoi de ce migrează cei din Sud spre Nord și în America dar și din Africa. De aceea vreau să-ți spun azi câteva vorbe despre ceva ce cred că trebuie să devină problemă de urgență națională.
Retragerea climatică este procesul de mutare strategică a oamenilor din zonele afectate de schimbările climatice. Estimări publicate în Nature în 2020 indică faptul că până în 2050, aproximativ 200 de milioane de oameni ar putea fi forțați să-și părăsească locuințele din cauza schimbărilor climatice, în timp ce World Bank sugerează că doar în America Latină, Africa Subsahariană și Asia de Sud-Est, peste 143 de milioane de oameni ar putea deveni migranți climatici interni. Poți descărca raportul de aici.
Schimbările climatice, prin secetă și inundații, provoacă migrații masive. Între 1998 și 2017, seceta a afectat aproape 1,5 miliarde de oameni, iar inundațiile peste 2 miliarde, conform datelor World Meteorological Organization și Centrului de Monitorizare a Secetei din SUA. Așadar, retragerea climatică devine o strategie vitală de adaptare la schimbările climatice pentru protejarea vieților și mijloacelor de subzistență ale oamenilor.
Am mai povestit despre asta într-un clip realizat împreună cu Cristiana pe CaseBune.ro
Eu nu cred în scenarii apocaliptice pentru a rezolva problema poluării. Ce rost mai are să stingi incendiul dacă nu crezi că îl poți opri? În loc să ne dăm de ceasul morții că vine sfârșitul lumii, cred că ar trebui să facem ceea ce știm mai bine. Să ne adaptăm. Eventual să și încetinim schimbarea climatică, dacă găsim vreo soluție mulțumitoare pentru toată lumea, că plantatul de păduri nu văd să meargă așa strună cum speram cu toții. Da, suntem mulți dar și planeta e suficient de mare pentru și mai mulți. Putem găsi loc pentru fiecare dar trebuie să o facem cu cap pentru că văd riscuri mari în a continua din inerție, inclusiv la noi. Sudul țării se deșertifică orice facem pe termen scurt. Seceta și ploile ne vor distruge mâncarea ca la păcănele. Fiecare an bun ar trebui să fie unul de acumulare pentru a acoperi găurile din ceilalți. Dar uite și câteva întrebări pe care mi le pun și care pot părea banale sau retorice:
Dacă știm că aparatele de aer condiționat mută căldură dinăuntru în exterior și o fac creând și mai multă căldură prin funcționarea lor, când începem să le tratăm ca o sursă de căldură care încinge orașul? Da, sunt o soluție necesară, una modernă și destul de recentă, însă mi se pare că aduc mai multe probleme pe termen lung și devin o vulnerabilitate pentru noi toți. E adevărat că răcesc aerul din interior dar nu îl împrospătează că nu inventează oxigenul pe care trebuie să îl aduci de afară. În plus, usucă aerul extrem de mult încât ne fac sensibili la orice răceală pentru că usucă nările și gâtul iar bacteriile și virusurile au cale liberă fără mucoasă spre sânge. De aceea răcești vara, pentru că AC-urile sunt pline de bacterii în filtre și în radiatorul de frig. Sau poate le cureți și le sterilizezi tu de două ori pe an, cum zice la manual. Să mai spun că refrigerantul din ele se scurge la un moment dat în atmosferă unde accentuează efectul de seră? OK, dar care e soluția? Nu ne putem face toți case super izolate și etanșe peste noapte și nici nu cred că o pompă de căldură aer-aer sau aer-apă e o soluție perfectă. Dar toate acestea pot fi soluții de tranziție către un nou mod de a construi, care să plece de la cum vrem să fie aerul din casă și cum să îl facem să fie bun. Avem tot ce ne trebuie pentru asta, chiar nu mai trebuie inventat nimic magic. Varianta pe care o propun este cea a centralelor geotermice cu pompă de căldură bazate pe sol sau apă, așa cum folosesc deja și acasă și la CavaleriaHub sau la #casabuhnici2. Vara băgăm căldura în pământ și iarna o scoatem ca dintr-o baterie. Da, se poate și la bloc, în marile orașe dar și… oriunde. Da, sunt mai scumpe inițial ca investiție dar își scot banii cu siguranță pentru că vor consuma de cel puțin cinci ori mai puțină energie și pentru răcit și pentru încălzit. Dacă mai și iei energia electrică din fotovoltaice, deja devii profitabil în mai puțin de 10 ani. La prețurile de acum, chiar mai repede. De aceea mi-am dorit eu atât de mult să devin primul prosumator pe persoană fizică. Răcirea sau încălzirea prin tavane, pereți sau pardoseală trebuie să meargă mână în mână cu o instalație de ventilație cu recuperare de căldură ca să aduci oxigen dar să ții praful, insectele și zgomotul afară. Iar m-am pornit pe case pasive. Să revenim…
Mai știm că problema cea mai mare și mai urgentă a orașului este poluarea, adică praful și fumul care stau în suspensie și le inhalăm, ne intră în ochi și ne distrug imunitatea. Atunci când interzicem și amendăm mașinile care stau parcate cu motorul pornit? #idling -ul este interzis în zeci de state deja. La noi e un fel de semn de prosperitate că îți permiți să arzi gazul de pomană în parcare, eventual pe avarii.
Să ne mai facem niște prieteni… Când începem să ridicăm agresiv taloanele mașinilor cu ITP făcut pe șpagă, fără filtre de particule și care nu mănâncă ulei cum zic unii, ci îl ard cu fum negru ca moartea? Uleiul acela ars e de multe ori mai periculos decât funinginea, care rezultă din motorină. Da, toți avem nevoie să ne putem mișca dar dreptul tău la mobilitate nu e mai presus de răspunderea pentru poluarea mașinii tale. Da, trebuie să poți ajunge unde ai nevoie dar nu cu orice preț pentru oamenii pe lângă care treci.
Și mai am o idee (furată de la chinezi). De ce nu facem tot transportul public exclusiv electric? Inclusiv ride-sharing-ul. Ne vom mulțumi pentru asta instant când aerul nu va mai ustura pe nări și vom putea dormi din nou și în centru cu geamul deschis.
Potrivit unui articol de pe totuldespremame.ro, în prezent, un copil din trei suferă de rinită alergică, iar estimările Academiei Europene de Alergii și Imunologie Clinică arată că proporția va crește considerabil până în 2025. Unul dintre factorii care cresc riscul de alergie este nivelul de poluare la care sunt expuși copiii. Numărul persoanelor alergice va crește până în 2025 în paralel cu creșterea proporției de urbanizare, de industrializare, a nivelului de poluare și simultan cu schimbările climatice.
Am mai spus-o, viața în marile orașe ne ia la schimb șapte ani din viață dar nu ar trebui să fie așa. Indiferent ce credem despre sursa schimbării climatice, supraviețuirea și calitatea vieții sunt mai presante decât vinovații. Marcus Aurelius spunea că doar copiii se tem de fenomenele naturale. Eu zic că e cazul să le tratăm și noi ca furnicile care nu își pierd vremea să se întrebe cine le-a distrus mușuroiul, ci se apucă să îl repare ori să îl mute. Vremea s-a schimbat și va continua să se schimbe. Vârfurile de temperatură, cantitățile mari de apă pe termen scurt, seceta prelungită și mai nou tornadele acolo unde nu se întâmplau sunt ca dinții fierăstrăului care ne toacă și ne obligă să ne adaptăm ori să murim.
Cred că ne gândim prea mult la efecte colaterale ale interdicțiilor în timp ce plătim cu sănătatea tuturor. Tolerăm prea ușor sursele de poluare periculoase în orașele noastre. Uite încă o idee poate inutilă! Oare putem face o Rabla special pentru ride-sharing? Veți vedea că pe termen mediu costul unei curse nu are cum să se mai scumpească atunci când vom avea doar mașini electrice pe Uber, Bolt sau la curierat. Electricele merg sute de mii de kilometri și au revizii ieftine. Curentul se va ieftini pe măsură ce tot construim centrale de tot felul. Avem acces la energie de sute de ori mai multă decât ne trebuie. Va fi mai bine pentru noi toți când vom mișca oameni și marfă fără fum.
Încă o idee. Putem da credite fără dobândă pentru cei care trec pe regenerabile în timp ce interzicem orice coș nou de fum în oraș. Aș merge mai departe și aș prioritiza desființarea sobelor. Toți oamenii aceștia își vor plăti ratele direct din economia la lemne sau gaze. Nimic nu arde mai prost ca o sobă iar oamenii nu au bani de lemne uscate nici acum. În sobe ard de fapt gunoaie, lemne ude sau cărbune și tolerăm asta în inima unor orașe care se sufocă deja de poluarea cauzată de mașinile diesel, camioane și autobuze, mai ales iarna când nu avem vegetație care să mai filtreze aerul. De aceea nu avem zăpadă albă decât vreo câteva ore după ninsoare.
Nu sunt activist de mediu. Nu am ONG, nu particip la evenimente de acest tip. Nu am timp să lupt cu instituțiile. Sunt doar un supraviețuitor care caută mereu soluții. Știu că orice antreprenor și fiecare părinte face asta zilnic. De fapt, de noi depinde să ne pese de viitorul copiilor. Autoritățile nu au planuri concrete pentru depoluare, au doar reacții slabe la evenimente catastrofale și cheltuiesc prost banii primiți de la UE pentru mediu. Toate astea în timp ce mint cu nerușinare. La meteo ar trebui să vedem zilnic starea calității aerului. În străinătate se poate. La noi de ce nu o face NIMENI?
Cum acceptăm ca Ministerul Mediului să ne arate zilnic o hartă pe care are mai mulți senzori cu date lipsă decât senzori în funcțiune iar atunci când funcționează detectează doar aer curat? #datelipsăforever
Cum se poate ca în realitate cetățenii activiști să aibă o rețea mai bună și mai onestă făcută pe banii lor?
Știu că sună deja ca o melodie veche pe repeat dar nu cred că putem sta și să așteptăm de la altcineva soluții parașutate. Spun că trebuie să ne facem cu toții planul pentru următorii 50 de ani. Uite câteva banalități care funcționează:
Optimizați consumul de energie prin utilizarea becurilor LED și a electrocasnicelor eficiente energetic, iar izolarea locuinței poate minimiza necesitatea încălzirii sau a aerului condiționat. În 2020, aproximativ 35% din emisiile globale de gaze cu efect de seră proveneau din energia consumată de clădiri, potrivit datelor EIA (U.S. Energy Information Administration).
Diminuați emisiile de carbon optând pentru metode de transport cu emisii reduse, precum mersul pe jos, bicicleta sau transportul în comun. În cazul în care utilizarea unui autovehicul este necesară, vehiculele electrice sau hibride reprezintă alternative mai ecologice. Transportul rutier reprezintă aproape 17% din emisiile globale de CO2. Cu toate acestea, să păstrezi în funcțiune cu reviziile la zi o mașină de până la 10 ani este cel puțin la fel de sustenabil.
Încurajați producția de energie regenerabilă prin investiții în panouri solare sau prin achiziția de energie verde de la furnizorii de energie. Există deja și la noi. În 2020, energia regenerabilă a reprezentat aproximativ 30% din producția totală de energie, potrivit datelor REN21. România are majoritatea zilelor cu peste 75% regenerabile în coșul de energie.
Economisiți apa prin instalarea dușurilor și a toaletelor cu debit redus și utilizarea apei de ploaie pentru grădinărit. Se estimează că aproximativ 70% din apa dulce globală este consumată de agricultură, potrivit FAO. Dacă se potrivește cu stilul tău de viață, fă dușuri reci. Eu fac deja și îmi plac, plus că sunt benefice.
Promovați o economie circulară prin reciclarea și reducerea deșeurilor. Încercați să evitați produsele cu ambalaje excesive și optați pentru produse durabile care pot fi reutilizate. Ține o plasă cu ambalaje la îndemână când mergi la cumpărături și caută piețe sau magazine cu adevărat #ZeroWaste. Apropo, e #plasticfreejuly . Ce zici? Te bagi?
Nu știu câți români pot accepta sfaturi alimentare dar ce zici de o dietă cu emisii reduse de carbon, reducând consumul de carne și produse lactate și alegând alimente locale și de sezon. Conform unui studiu publicat în revista Nature în 2018, adoptarea unei diete bazate pe plante ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 73%. Nu sunt pentru o dietă vegetariană dar cred că mai bine mănânc mai rar o vită bună, un pui de țară sau un pește decât burgeri și șnițele în fiecare zi.
Și poate participi la nivel comunitar și cauți liderii politici care sunt dedicați combaterii schimbărilor climatice. În 2020, aproximativ 70% din orașele lumii au fost angajate în planuri de atenuare a schimbărilor climatice. Ghici câte sunt din România?